O MAICUTA SFANTA CU DRAG AM VENIT LA TINE MAICUTA, INTR-UN LOC IUBIT. AM VENIT MAICUTA SA TE MAI VEDEM SA NE SPUNEM DORUL, PE CARE-L AVEM. O!SFANTA MAICUTA, STAM IN JURUL TAU PRIN CANTEC SI RUGA, TE SLAVIM MEREU. -R NOI CU TOTI DIN SUFLET, TE RUGAM ASA SCAPA-NE MAICUTA DE ISPITA GREA. -R UITA-TE MAICUTA DIN CERUL TAU SFANT, CATE GREUTATI SUNT AICI PE PAMANT.

-R CRIMI, OMORURI MULTE SI MARI INTAMPLARI, BOLI MAICUTA MULTE, FARA VINDECARI. -R TINERETEA-I MARE, TARE-NFLORITOARE, DE CREDINTA MAMA, NU E IUIBITOARE.

Asculta piesa 'Teodora Paunescu Tuca - Am venit Maicuta', Opriti-va cateva momente si vorbiti cu Mama noastra cereasca: 'Am venit Maicuta sa te mai vedem., piesa.

-R MERG CATRE PIERZARE, CA NESTIUTORI SI NU-TI CER MAICUTA AL TAU AJUTOR. -R EI NU VOR SA CREADA, CA TU LE ESTI MAMA, MANGAIEREA CELOR CE CU DRAG TE CHEAMA. -R IARA NOI MAICUTA, TE RUGAM ASA, NU-I LASA SA PIARA, IN DUREREA GREA.

-R ROAGA-TE MAICUTA, PT.AL TAU POPOR, CARE STRIGA TARE PT. -R TOATA BUCURIA, DIN LUME, A PIERIT SI VINE DEASUPRA FIUL TAU IUBIT. -R MAICA PREACURATA, ROAGA-TE MEREU, PT.LUMEA-NTREGA, PT.

Pasca sa coace joi, vineri sau sambata, dupa cum te incape timpul. Tempus Gothic Regular Font. La tarani, sa coace sambata.

Femeia numai o data in an poate sa bata barbatul: in sambata Pastelor. Cand ar sti ea ce putere are atunci! Dar ce folos, ca are mult de lucru si n-are cand. Dar si de l-ar bate - mai mult nici ea pane n-ar manca! Atunci femeia e asa de rea, ca ba nu-i dospeste aluatul, ba sa imbla pe usa, ba nu-i prinde cuptorul - si toata ziua tot huieste si striga.

Corcesti Un om samana grau si tot una zicea; 'Ce te-oi taia, ce te-oi manca! S-am sa te ung, s-am sa te maninc!' , si tot isi ascutea cutitul si arata cum are sa taie el pinea. La citva timp, sa duce sa vada de e rasarit.

Era des ca peria si inverzit. El iar isi scoate cutitul si incepe a-l ascuti pe toate partile si zice ca mai sus.

Merge sa-l secere, il imbla teste, il vantura, il duce la moara - el una inainte a lui pazeste. Vin Pastele, face femeia lui pasca. Est 4902 Drivers. El o duce la sfintit, o aduce s-o pune pe masa si iar ia cutitul si-l ascute - un cutit lung si lat si iar zice asa. Apoi ia pasca, o razima in pantece si taie. Cutitul, fiind ascutit, a trecut prin pasca si prin pantece i-a taiat matele: 'Oi, de-amu nu te-oi mai manca!' Cuciur-Mic Prin satele din jurul Cernautului, pasca ce sa face pentru sfintit si la care se pune in mijloc cruce sa numeste 'nafora', ca si prescurea pe care savarseste jertfa la liturghie. In Camina, spun ca din nafora de la Pasti, din crucea pastei, a facut Dumnezeu in sambata Pastelor, atunci cand sa coace pasca, toate florile, toate semintele cate sunt, toate panele.

A sfarmat crucea marunt si a aruncat in 4 parti si peste toata lumea au rasarit. Tot aice, straturile si florile sa samana injoia si sambata Pastelor, caci zic ca sa fac mai frumoase. Ca sa ai canepa frumoasa, cand faci focul de pasca, sa pui sa stea samanta pe cuptor. Mihalcea Nafora se face cu cea mai mare curatenie. In Rosa, femeiele, pentru a face pasca, se grijesc, se spala pe cap, se piaptana, imbraca camese si straie curate, bat metane spuand rugaciuni si apoi se apuca de plamadit. Pasca se face in modul urmator: Se intinde o foaie rotunda de aluat, in jurul careia se pune o cununa de aluat impletita, umplandu-se inlauntru cu branza preparata cu oua.

Deasupra sa netezeste cu lapte s-apoi cu o pana se unge cu ou, impodobindu-se apoi cu strafide, din care se fac diferite flori. Pasca ce se face cu cas, de Ispas, sau de Sf. Gheorghe, or Duminica Mare, sa impodobeste cu frunze de leustean.

Pe pasca ce e hotarata pentru sfintit, atat in Moldova, cat si in Bucovina, se face o cruce de aluat in mijloc, impletit ca si cununa, pasca aceasta punandu-se mai intai in cuptor. Cand pun in cuptor, fac cruce cu lopata sus, pe truspatru paretii, si apoi la gura cuptorului, zicand: Cruce-n casa, Cruce-n masa, Cruce-n truspatru Cornuri de casa. Examples Of Brand Advocacy Programs. (in Scheia adaog:) Dumnezeu cu noi la masa, Maica Precista la fereasta. Din acelasi aluat sa fac si cozonacii. Aluatul de la Pasti sa face mai mult pe lapte - daca are omul, de nu, il face si pe apa - sa pun multe oua, zahar si unt. Cozonacii ce sa faceau mai demult in Moldova si sa mai fac de unii astazi au masura aceasta: doua parti de oua, o parte de unt si faina cat cuprind acestea; cu lapte numai se plamadeste. Apoi sa adauge: zahar, rom, scortisoara si coaja de lamaie.

La cozonacii ce sa fac acuma, sa da la o chila de faina, 30 oua si 1/4 litru unt topit - albusul se bate, dar nu sa pune tot, il potrivesti ca si celelalte. Forma ce o are cozonacul in Moldova e urmatoarea: sa ia o bucata mare de aluat, pusa in lung, capetele de la margina, sa intind ca sa fie subtiri, iar mijlocul sa lasa mare ca o pine, apoi, sucindu-se capetele de cateva ori unul cu altul, se intorc si se pun deasupra aluatului de la mijloc. Frumuseta cozonacului este a fi inalt, crescut si, inca daca la scos trebui sa strice gura cuptorului, atunci cucoana e mestera. La miez trebuie sa fie moale ca scama si sa se desfaca in suvite lungi. Aceasta se dobandeste daca aluatul e bine batut.